Un arbore cu n noduri numerotate de la 1 la n este reprezentat prin vectorul de tați t, unde t[i] este tatăl nodului i, iar t[i] = 0 arată că nodul i este rădăcina arborelui.
Rădăcina arborelui se află pe nivelul 0, fiii rădăcinii pe nivelul 1 și, în general, un nod se află pe nivelul egal cu numărul de muchii de pe drumul de la el la rădăcină.
Se citește în plus un număr natural d și se cere să se afișeze, în ordine crescătoare a indicilor, toate nodurile care se află pe nivelul d. Dacă nu există niciun astfel de nod, programul afișează 0.